Camera decide, de una singura?

La multi ani! Un An Nou memorabil!

Eu imi doresc anul acesta sa nu mai legifereze de una singura vreo camera a Parlamentului. Mai exact, imi doresc pe 15 ianuarie cand va fi termen la Curtea Constitutionala in dosarul modificarilor la Codul penal din 10 decembrie 2013, sa se invoce din oficiu incalcarea principiului bicameralismului.

Cum, nu ati auzit cand a zis Presedintele Senatului ca n-are nicio legatura cu modificarile la Codul penal? Modificarile acelea cu deputatii si senatorii si avocatii care nu sunt functionari.. Avea dreptate- modificarile si completarile n-au ajuns si prin Senat!

Sa va povestesc!
Prin 2011 se initiaza si se adopta in Senat Proiectul de lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul Penal. Scurt si la obiect, articolul nu continea nimic mai mult decat ce-i in titlu.
Proiectul se trimite tot in 2011 in Camera Deputatilor si aici decizia a asteptat pana in data de 10 decembrie 2013, cand se raporteaza propunerea de adoptare cu amendamente muuulte si controversate (sub noua denumire de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative- ce titlu!), iar plenul adopta cele propuse prin raport, in aceeasi zi.

Sare lumea ca sunt lasati sa scape niste demnitari si asistam iar la un imens scandal mediatic. CSM-ul se plange ca n-a fost consultat. Mai mult, observ ca unii deputati au sesizat CCR cu o astfel de critica ca cica ar fi fost necesar avizul CSM. Eu as zice ca nu era cazul. Alte critici de neconstitutionalitate in integralitatea proiectului nu am vazut nici in sesizarea deputatilor nici in cea a ICCJ. Toti urmaresc pastrarea conflictului de interese si a subiectilor activi la infractiunile de coruptie in cel mai larg sens. Cu aceasta ocazie, m-am intrebat si eu daca avocatul poate sa ia mita? Ca sa nu imi reprezint cu loialitate clientul? am gasit:D o ipoteza pentru care avocatii n-ar putea fi exclusi din categoria penala a functionarilor, aidoma parlamentarilor sau primarilor ale caror atributii de serviciu trebuie privite in sens larg. Imi amintesc de o speta pentru definitivat la penal, ceva legat de un trafic de influenta asupra primarului sa faca ceva ce nu intra oricum in atributiile sale. Cica erau indeplinite conditiile infractiunii; conteaza ce crede badea Gheorghe ca poate sa faca primarul, nu ca scrie in lege ca atributiile respective erau la consiliu. Vorba aia- semneaza ca primarul- deci acest om poate sa faca ce vrea demnitatea lui.

Revenind la modificarile adoptate in Camera Deputatilor, subliniez una singura absolut corecta si nedezbatuta: prescriptia speciala intervine oricate suspendari ale termenului intervin.
Este o propunere pe care o sustin a fi scrisa negru pe alb de catre Parlament pentru a indeplini finalitatea si ratiunea acestei institutii, infranta printr-o nota transmisa de Sectia Penala a ICCJ atunci cand unele dosare grele riscau sa se naruiasca in prescriptie. Este dreptul oricarui faptuitor de rele cu iz penal sa nu mai fie tras la raspundere dupa zeci de ani de la data comiterii lor. Indiferent ca procurorii au avut nevoie de multi ani pentru a instrumenta cauza, indiferent ca judecatorii au fost impiedicati sa judece ca n-a fost gata expertiza sau ca dosarul era suspendat pentru vreo exceptie de neconstitutionalitate sau ca nu poate fi citat sau adus nu stiu care martor sa ca cel supus rigorii legii pur si simplu se bucura de imunitate. Este dreptul inculpatului. Nu este doar o sanctiune a celui care n-a instrumentat cauza mai repede pentru o decizie definitiva. Este o sanctiune a statului in ansamblul sau care n-a condamnat pe vinovat in termenul impus de lege, termen care, odata depasit, face inutila si injusta condamnarea. Doar n-a omorat pe nimeni sa nu se mai prescrie.

Dar, dragii mei, asa cum va povesteam, aceste modificari le-au facut deputatii (240 pentru) ignorand ca, inca, nu avem un Parlament unicameral. Camera decizionala nu este singura camera a legislativului! De cate ori nu s-au adus masuri fiscal- bugetare direct in Camera Deputatilor!

Dar, dragii mei, ati vazut cumva ca senatorii sa se fi plans ca nu li s-a cerut opinia? Ati vazut cumva ca nici Consiliului Legislativ nu i s-a cerut avizul pe noile modificari si completari? Stiati ca nu ar fi admisibil sa se sesizeze Curtea Constitutionala din oficiu sub aspectul respectarii principiului bicameralismului?

Va doresc un An Nou cu bine!

Reflectii de toamna

Ce zile frumoase de toamna, atatea culori, lumini, aer proaspat, ciupercute, ghinda, crizanteme, pajisti inca verde crud… Am reusit sa le observ si sa uit ca tocami iesisem de sub ordinele “pe scurt…mai pe scurt…in concluzie“. Toamna asta mi-a lasat impresia ca totusi judecatorii de contencios pot sa ceara autoritatilor respectarea garantiilor procedurale prevazute de lege. M-am chinuit sa explic ratiunea si logica unor norme procedurale unor judecatori pe care prea des i-am vazut indiferenti unor astfel de critici. Sa imi spui ca o casa de asigurari de sanatate este competenta sa stabileasca contributii unei persoane care nu se afla in relatie contractuala cu ea, pentru ca un presupus medic de familie al contribuabilului ar aparatine de aceasta casa de asigurari?! Sa pretinzi unui contribuabil sa rectifice o presupusa baza de date detinuta de fisc, altfel orice scrie acolo, musai e corect?! Cred ca si informatiile de la manastirea Secu’ tre sa se mai verifice, dapai bazaconiile care pot aparea intr-o simpla baza de date sau in contabilitatea altcuiva. Ieri totusi unii judecatori au considerat ca un lichidator judiciar n-a procedat bine refuzand sa inscrie pretinsa creanta a fiscului in baza fisei pe platitor a debitorului, desi lichidatorul le-a zis clar ca fisa nu dovedeste creanta, nu tine loc de decizie/declaratie/proces verbal sau orice titlu de creanta. Degeaba! Tre sa ne chinuim mai mult si sa explicam ca o fisa pe platitor e ca o fisa pe partener (situatie debite/plati sau cum vreti sa-i ziceti) ce se scoate dintr-o evidenta contabila, insuficienta pentru a atesta o creanta fara spre exemplu, un contract, o factura etc. Ati emite o ordonanta de plata doar in baza unei fise de partener? Din propria experienta stiu ca intr-o fisa pe platitor pot aparea surprize de nedeslusit chiar de catre organul fiscal (in cazul meu, se pretindea ca mi-ar fi fost anulata o plata de mai demult, dar nu se stia de ce…evident, mi-au restituit banii incasati fara drept).

Si totusi, toamna asta mi-a adus bucuria de a citi multe hotarari judecatoresti frumoase, motivate in concret, detaliat, asa cum le-a perceput acel judecator. Au judecat ce li s-a cerut. Uneori criticabil, uneori nefondat, dar nu vadit neintemeiat in fapt sau in drept sau cu carente de logica.

Imi amintesc de stagiu, castigasem un dosar vechi in care nu aveam dreptate decat la nivel moral poate, dar adversarul batea campii; asa ca, judecatorul, animat probabil si de resortul etic, mi-a dat castig de cauza, frumos motivat dar juridic incorect. Tot in fata lui am ajuns apoi cu un dosar in care mi-era si jena sa-mi sustin apararea. Multi colegi il respecta pe acel judecator, chiar daca nu le-au dat dreptate, pentru ca ii asculta si le raspunde la ce li se cere.

O fi greu sa dai un raspuns la cate probleme se ridica, de asta eu nu sunt judecator, ci avocat. Fiecare cu rolul lui. Dar cum sa conving eu un judecator daca nu il ajut sa vada cu ochii mei sau daca nu incerc eu sa vad dosarul cu ochii lui? Cum sa conving un judecator de civil ca o fisa pe platitor nu e titlu de creanta daca nu ii explic ce zice legea fiscala ca valoreaza titlu de creanta fiscala si care ar fi consecintele unui rationament contrar, oricat de familiar ar fi acelui judecator?

Azi am vazut uluita cum exista aceeasi persoana inregistrata fiscal de doua ori cu denumiri diferite, recunoscute de judecatori, si cu existenta faptica diferita. Detaliile ar complica povestea- si asa mi s-a zis ca-i fain blogul dar nu prea se-ntelege:) Eroarea e undeva la granita intre cea materiala si cea de judecata, moralmente de neconceput sa nu mai poata fi corectata.

Astept motivarea Curtii Constitutionale in privinta Codului insolventei, sperand sa se impuna principiile de aplicare in timp a legii de procedura asa cum au fost consacrate prin NCPC. Sa nu transformam regula in exceptie!

Va doresc si voua o toamna frumoasa in continuare!

Acces la instanta?

Mi-am propus demult sa semnalez monstruozitatea noului art. 4 din Legea contenciosului administrativ, dincolo de competenta de a solutiona exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter individual (pe care, asa cum am aratat deja, o consider neconstitutionala).
Monstruos in sistemul nostru de drept este ca legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ nu mai poate fi cercetata oricand.
Poate fi exercitata o actiune in anulare impotriva unei norme, preventiv, ca poate s-o trezi peste ani, dupa ce s-a abrogat, sa ti-o opuna fiscul? N-ai interes si de cele mai multe ori nici nu te gandesti ca te-ar putea vatama norma in cauza.
Poate fi exercitata o actiune in anulare impotriva unui act administrativ cu caracter normativ abrogat? Asta-i intrebarea la care, in actualul context legislativ, va trebui sa raspundem DA? Oare e suficient?
Daca legiuitorul a interzis exceptia de nelegalitate a unui act normativ, atunci trebuie sa permita oricand cercetarea nelegalitatii lui, pe calea actiunii in anulare din moment ce alt mijloc procedural nu avem. Argumentele in sensul admisibilitatii unei atari actiuni le putem prelua din considerentele pentru care se poate cerceta constitutionalitatea unui act abrogat; in vigoare= produce efecte juridice.
Ce ati zice ca saptamanal sa modifice fiscul conditiile in care se aplica un drept de deducere? Sigur intr-o saptamana n-ai timp sa ajungi la judecator cu jalba in protap; sa-ti considere fara obiect cererea n-ar fi prea placut, iar efectul normei ilegale are grija fiscul sa-l simti peste 5 ani, ca oricum nu mai poate zice nimeni ca norma e ilegala! Monstruos!
Deci, sa presupunem ca desi este abrogat, actul administrativ cu caracter normativ va fi considerat susceptibil de a fi anulat si va fi anulat. Conform art. 23 din lege, pentru a produce efectele general obligatorii si DOAR PENTRU VIITOR, hotararea instantei se va publica in Monitorul Oficial. Care viitor?
In concluzie, frectie la picior de lemn orice actiune in anularea unui act normativ abrogat (presupunand cu mare indulgenta, ca ar fi admisibila).
Acces la justitie?
de lege ferenda: exceptie de nelegalitate pentru act administrativ cu caracter normativ care nu poate face obiectul unei actiuni in anulare la momentul invocarii exceptiei

Instanta de executare pentru creante fiscale

NCPC- reflectii de weekend:

Care judecatorie este competenta sa solutioneze contestatia la executare impotriva titlului executoriu pentru creante la bugetul local?

Indicii- creditorul este orasul x; debitorul are domiciliul in orasul y; nu avem modalitati de executare, ci doar titlu si somatie :)

p.s. 1. exista inca judecatorii in ambele orase x si y :)
p.s. 2.nu avem executor judecatoresc, deci nu conteaza circumscriptia in care s-ar afla acesta;
p.s. 3. avem executor fiscal, desigur din orasul x.

Care judecatorie este instanta de executare competenta sa solutioneze contestatia la executare, deocamdata impotriva titlului si a somatiei?

Aplicam art. 650 NCPC cu motivarea ca organul de executare fiscala (creditorul) este in situatie asemanatoare cu biroul executorului judecatoresc? Sa trimitem debitorul la domiciliul creditorului pentru orice contestatie la titlu in materie fiscala?

Problema se poate ivi si in orice alt caz asemanator (ex. titlu executoriu in baza atragerii raspunderii solidare de catre un AFP din alt oras), atat timp cat organul de executare nu este executorul judecatoresc.

Un weekend plin de inspiratie!

p.s.Daca aveti sugestii privind competenta, cu drag le putem comenta.

Justa asezare a accesoriilor fiscale

Titlul este ironic, bineinteles.
Cum poate fi justa instituirea unei penalitati de intarziere pentru sanctionarea unei fapte ilicite a contribuabilului de neplata la scadenta a unei creante, alaturi de dobanda?
Cum poate fi justa neplafonarea penalitatii de intarziere?
Cum poate fi justa aplicarea sanctiunii in termenul de prescriptie a unei obligatii fiscale, cu mult peste termenele din materie contraventionala, spre exemplu?

Evident, iar m-au deranjat guvernantii prin modificarea regimului penalitatii de intarziere- modificare pe genunchi, nici macar programata pe ordinea de zi a sedintei de Guvern din 29.05.2013. Evident, iar nu le-a pasat de lipsa avizului Consiliului Legislativ- l-au cerut abia in ziua sedintei.

Contribuabilul care nu achita la timp (chiar daca acest fapt rezulta dupa multi ani, la finalizarea unei inspectii, cu aplicarea unei legislatii fiscale plina de echivoc) se vede dator cu 14,6% pe an dobanda si 7,3% pe an penalitati de intarziere. Desigur, 21,9% este mai putin decat 36,5% pe an majorari de intarziere (considerat de legiuitor a fi o “povara fiscala excesiva”) sau decat 29,6% pe an (cu penalitatea de 15% pentru depasirea scadentei cu 90 de zile). Pe termen lung, sanctiunea devine mai grea- la 3 ani de la scadenta, penalitatea de intarziere va fi de 21,9% fata de 15% in sistemul OUG nr. 39/2010.

Conformarea se asigura si mai energic in materie de taxe si impozite locale, unde avem o simpla majorare de intarziere de 24% pe an. Din moment ce 24% depaseste dobanda de 14,6% pe an, ba chiar si dobanda + noile penalitati de intarziere, 21,9%, observati cat de just este asezata sarcina fiscala locala, observati caracterul punitiv al majorarii de intarziere si discriminarea la care este supus contribuabilul (mai bine isi achita la timp impozitul pe cladiri decat TVA-ul).

Sa mai subliniez ca nu este admisibil sa fie sanctionat si debitorul bugetar prin obligarea la plata unei penalitati echivalente catre creditorul contribuabil, tocmai din cauza naturii juridice a penalitatii. Apropors de recenta propunere de revizuire a Constitutiei in sensul obligarii statului si la penalitati de intarziere fata de contribuabil- echivalenta necesara, dar care se poate asigura prin inlaturarea penalitatilor de intarziere.

Eu as propune o alta modificare a Constitutiei: interdictia pedepselor in afara materiei penale sau contraventionale.

Sunt in continuare oripilata de pedeapsa de 0,02 % pe zi intarziere la plata introdusa prin OUG nr. 50/2013. Mai bine eliminau penalitatile de intarziere si modificau dobanda la 0,06%- dar, sa plateasca si statul dobanzi de 0,06% catre contribuabili consider ca nu s-a dorit.Macar avantajul penalitatii de intarziere sa se regaseasca in buget, cum sa renunte legiuitorul la ea si sa puna statul pe picior de egalitate cu datornicul de contribuabil? In curand, oricum se va impune plata dobanzilor pentru incasarea de taxe nedatorate de la data incasarii, iar nu dupa 45 de zile de la data cererii contribuabilului (refuz sa cred ca statul va datora dobanzi mai mari doar daca incalca normele europene- cauza C-565/11 Mariana Irimie).

Just, nu?

NCPC si comoditatea

In urma unor discutii mai mult sau mai putin aprinse, am ajuns la concluzia ca in niciun caz nu poate fi considerat in scopul unei mai bune administrari a justitiei CONEXAREA unor dosare guvernate de vechiul cod de procedura civila, respectiv de noul cod de procedura civila :D E mai comod sa nu fie conexate. Nu stiu ce pretext vom gasi in caz de litispendenta :)

O alta problema lasata in aer de legiuitor: legea de procedura civila aplicabila unei cereri introductive de instanta formulate dupa 15.02.2013, care ar putea fi calificata drept o “cale de atac” impotriva unei hotarari administrative sau jurisdictionale emise/ pronuntate anterior datei de 15.02.2013.

Spre exemplu, incheiere de carte funciara din 10.02.2013- plangerea de CF formulata dupa 15.02.2013 se judeca in baza NCPC? Nici nu m-as gandi altfel. Dar in situatia in care se formuleaza dupa 15.02.2013 Apel impotriva hotararii OSIM din ipotetica data de 10.02.2013? Dar daca dupa data de 15.02.2013 se depune actiunea in anularea unei sentinte arbitrale pronuntate anterior, sa zicem tot 10.02.2013?

Sa zicem ca la registratura dosarul primeste vechea coperta verde, mov, roz etc., iar la primul termen de judecata, apar discutiile: CPC sau NCPC. Sa zicem ca judecatorul ajunge la concluzia ca legea aplicabila era de fapt NCPC si …gresit s-a ajuns chiar la acel prim termen de judecata. Cum procedeaza in continuare? Ca doar nu are sens sa trimita cauza la registratura pentru a se relua totul de la repartizare la schimbul de acte procedurale (deja comunicate in speta). Dar un proces poate fi guvernat partial de CPC si partial de NCPC? Nu prea.

Aceeasi ratiune de mai sus care impune respingerea de plano a oricaror pretentii de conexare- comoditatea- va impune si solutia continuarii aplicarii legii de procedura sub care a fost inregistrat dosarul; daca in control judiciar se va stabili altfel, s-o ia atunci de la inceput:)

Cinic si comod.

Reflectiile unui consumator de lapte

In cele ce urmeaza, va marturisesc o serie de reflectii pe marginea subiectului aflatoxinei M1 in lapte. Inca ma intreb daca orice produs care contine si usoare urme de lapte, cum ar fi ciocolata, ar fi expus pericolului de contaminare cu acest mucegai. Inca ma intreb cum as putea depista daca in organismul meu a patruns aceasta substanta, iar, in caz afirmativ, ce pot face sa-i diminuez consecintele cancerigene. As vrea sa am certitudinea ca niciun produs contaminat cu aflatoxina M1 nu a ajuns spre consum, dar sincer, nu am aceasta convingere.
Mult anuntata conferinta de presa a ANSVSA ce imi spune? Ca 5% din probele prelevate au iesit neconform pentru aflatoxina M1, adica 67 de probe (34 de la 34 de ferme de vaci de lapte, 5 de la 5 centre de colectare, 8 de la automatele de lapte si 20 de la unitati de procesare) din totalul de 1335 probe. Desigur, nu imi zice la care ferma/centru de colectare/automat/unitate de procesare s-a identificat peste limita legala.
Au fost distruse 193 de tone de lapte crud (in prealabil, “retrase de la procesare/vânzarea directă către consumatorul final, prin intermediul automatelor de lapte”) si 104 tone de produse lactate. Mult, putin? Nu ma intereseaza, atat timp cat inca nu stiu daca din acelasi lot cu cel retras de pe piata am consumat si eu. Pot prezuma ca laptele se afla la dispozitia consumatorului final, din moment ce a fost retras de la vanzare directa.
Citesc mai departe:”Limita maximă admisă de legislaţia europeană pentru conţinutul de aflatoxină în lapte este de 0, 05 µg/kg, iar valorile medii înregistrate în urma acestei acţiuni au fost de 0, 15 µg/kg.”

Sa inteleg ca s-a calculat o medie a valorilor de aflatoxina M1 din probele neconforme sau din toate probele (conforme, ca erau in parametrii legali, si neconforme, parametrii fiind depasiti)? Cat a fost maximul? O medie de 3ori mai mare decat limita legala.

Bun, sa zicem ca am consumat lapte cu aceasta valoare medie, de 3 ori mai mare decat limita aflatoxinei M1. La ce risc privind sanatatea m-am expus si cum pot actiona sa-i diminuez consecintele?

Fara un raspuns la aceste intrebari, consumatorul din mine nu se simte in siguranta. Consider ca am dreptul sa fiu informat si sa primesc explicatii. Nu ma intereseaza tragerea la raspundere a cui o fi sau nu vinovat, dar in mod cert nesiguranta si lipsa unor raspunsuri la intrebarile de mai sus ma vor feri de lapte si de lactate si de ceea ce mai contine lapte. Deocamdata, postul Pastelui mi-a adus oricum laptele de soia:) Prin urmare, nu ma grabesc sa primesc raspunsuri. Dar le vreau, daca vreti sa mai consum bunul! Dreptul consumatorului consta in primul rand in dreptul de a fi corect si complet informat.

Mi-a placut reactia unui producator- am depistat noi, am retras tot chiar si acolo unde avem doar o suspiciune de contaminare cu laptele neconform (am inteles ca nu se poate testa aflatoxina M1 decat in lapte, nu si in produsele pe baza de lapte), si ne-am luat aparat sa o testam intern, pe viitor. Pe viitor, m-au convins ca isi vor face chiar ei testele.

Dar, pana acum cine a testat laptele pentru aflatoxina? N-au mai fost ierni umede si n-au mai mucegait furajele pana acum? Sau abia recent a fost descoperita din punct de vedere stiintific aflatoxina M1 si efectele ei cancerigene pentru om? Pentru animale, oare are aceleasi efecte? Nu ar putea fi folosit laptele cu aflatoxina peste limita, la hrana animalelor (pisici, caini, porci)?

As vrea sa aud o poveste clara, credibila, responsabila, sa-mi recastige increderea. Imi place laptele cu cereale, este micul dejun perfect cand te grabesti sa iesi din casa!