Biroul executorului judecatoresc si instanta de executare

Potrivit comunicatului de presa, astazi Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionalitatea art. 650 alin. 1 NCPC: instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

In lipsa motivarii, pot doar spera ca debitorii nu vor mai alerga dupa executorul ales de creditor, cat mai departe de debitor, dar in raza aceleiasi curti de apel unde domiciliaza debitorul. Daca debitorul meu sta in Turnu Magurele, ca si mine creditor, cum poate fi echitabil sa ma judec pe contestatie la executare la Urziceni ca acolo s-a gandit creditorul sa-si aleaga executorul? Sau la Judecatoria sector 1, sa mi se judece contestatia peste 1 an? Sau in alta localitate, ca practica instantei este intr-un fel sau altul.

Competenta instantei de executare, astfel cum este reglementata de art. 650 alin. 1 NCPC, depinde mult prea mult de alegerea unei parti, chiar daca alegerea este nelegala. In acest sens a statuat ICCJ prin decizia nr. 5461/2013: Însă, odată învestit un executor judecătoresc, chiar necompetent, instanţa de executare va fi judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul său, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Nu in ultimul rand, competenta instantei de executare atunci cand executarea nu se efectua de catre executorul judecatoresc, nu a fost expres reglementata. Desigur, prin analogie puteam apela la sediul activitatii de executare fiscala, respectand filosofia reglementarii, de a avea un reper fix fata de vechea lege (locul unde se face executarea) si mai aproape creditorului care, pana la obtinerea titlului executoriu, a alergat dupa debitor mai mult decat suficient.

Asteptam motivarea instantei constitutionale, pentru a putea aprecia efectele deciziei in cauzele pendinte atat de incuviintare a executarii cat si de contestatie.

Instanta de executare pentru creante fiscale

NCPC- reflectii de weekend:

Care judecatorie este competenta sa solutioneze contestatia la executare impotriva titlului executoriu pentru creante la bugetul local?

Indicii- creditorul este orasul x; debitorul are domiciliul in orasul y; nu avem modalitati de executare, ci doar titlu si somatie :)

p.s. 1. exista inca judecatorii in ambele orase x si y :)
p.s. 2.nu avem executor judecatoresc, deci nu conteaza circumscriptia in care s-ar afla acesta;
p.s. 3. avem executor fiscal, desigur din orasul x.

Care judecatorie este instanta de executare competenta sa solutioneze contestatia la executare, deocamdata impotriva titlului si a somatiei?

Aplicam art. 650 NCPC cu motivarea ca organul de executare fiscala (creditorul) este in situatie asemanatoare cu biroul executorului judecatoresc? Sa trimitem debitorul la domiciliul creditorului pentru orice contestatie la titlu in materie fiscala?

Problema se poate ivi si in orice alt caz asemanator (ex. titlu executoriu in baza atragerii raspunderii solidare de catre un AFP din alt oras), atat timp cat organul de executare nu este executorul judecatoresc.

Un weekend plin de inspiratie!

p.s.Daca aveti sugestii privind competenta, cu drag le putem comenta.

Aspecte de competenta in materia executarii silite

Revenim la NCPC prin analiza competentei (1)organului de executare si (2)a instantei de executare. Vom avea in vedere prevederile NCPC republicat in 03 august 2012, cu renumerotarea articolelor.

1) Organ de executare al oricarui titlu executoriu este de principiu executorul judecatoresc, conform art. 623 NCPC. Exceptia prevazuta la art. 623 NCPC se refera doar la executarea titlurilor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului UE sau bugetului CEEA, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.

O definitie a bugetului general consolidat (BGC) se regaseste in art. 2 pct 7 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice: ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. Cautam mai departe ce inseamna sistem bugetar- art. 2 pct. 38: sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevazute la art. 1 alin. 2 si bugetele locale. Parcurgem si art. 1 alin. 2 din lege.

Rezulta ca executorul judecatoresc nu este competent sa efectueze executarea silita a veniturilor datorate urmatoarelor bugete:
a) bugetul de stat
b) bugetul asigurarilor sociale de stat
c) bugetele fondurilor speciale
d) bugetul trezoreriei statului
e) bugetele institutiilor publice autonome
f) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz
g) bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
h) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice
i) bugetul fondurilor externe nerambursabile
si j) bugetele locale.

Exprimarea este generoasa- avem atatea fonduri speciale si institutii publice… Ma uit si in BGC realizat pe semestrul I 2012 postat pe site-ul Ministerului de Finante. De ce regasesc bugetul CNADNR? Titluri de despagubire ANRP? Fondul Proprietatea? Pai, in vederea consolidarii MFP le asimileaza bugetelor publice. Bugetul CNADNR nu este un buget public si nu intra in definitia legala a BGC de mai sus, este doar un buget al unei societati pe actiuni de stat. Tariful de utilizare a drumurilor nationale si autostrazilor nu reprezinta un venit la BGC. Amenzile pentru circulatia pe aceste drumuri fara plata tarifului prezinta particularitati. Amenzile ca regula generala reprezinta venituri la bugetul de stat/ bugetele locale potrivit art. 8 alin. 3 si 4 din OG nr. 2/2001. Insa avem si exceptii- Legea nr. 18/2012 de aprobare cu modificari a OG nr. 26/2011: numai 10% din amenzile aplicate pentru incalcarea OG nr. 15/2002 se fac venit la bugetul de stat. Restul de 90% reprezinta venit extrabugetar al CNADNR-SA.

Concluzie- acest 90% din amenda aplicata pentru circulatie fara rovinieta nu reprezinta venit la BGC, deci executarea silita se face de catre executorul judecatoresc in mod obligatoriu conform art. 623 NCPC. Pentru procentul de 10%, executarea se face de catre executorul fiscal in continuare. Interesant, nu?

Aceasta fiind exceptia (de stricta interpretare, desigur), restul titlurilor executorii sunt puse in executare de catre executorul judecatoresc.

Competenta executorului judecatoresc este reglementata, ca regula generala, de art. 651 NCPC: executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel a) unde se afla imobilul (in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile, al urmaririi fructelor prinse de radacini, al executarii silite directe imobiliare); b) unde se afla domiciliul/sediul debitoului (in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile, al executarii silite directe mobiliare); c) unde urmeaza sa se faca executarea (in cazul executarii silite a obligatiilor de a face sau de a nu face).
In cazul popririi, avem competenta teritoriala alternativa- executorul fie de la domiciliul/ sediul debitorului, fie de la domiciliul/ sediul tertului poprit (daca avem ca tert poprit o institutie de credit, dupa caz, fie executorul de la sediul principal, fie de la sediile secundare unde debitorul si-a deschis contul).

2) Instanta de executare, potrivit art. 650 alin. 1 NCPC, este judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

Intr-un post anterior am vazut deja ca legea dispune altfel, incepand cu 1 septembrie 2012, in materia contraventiilor- art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 modificat prin Legea nr. 76/2012: controlul executarii sanctiunilor contraventionale este de competenta exclusiva a instantei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Art. 650 alin. 2 NCPC stabileste ca instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.

In materia contestatiei la executare, se prevede o competenta alternativa a instantei pentru solutionarea acestei cereri. Art. 713 alin. 2 NCPC prevede ca in afara instantei de executare, in cazul urmaririi silite prin poprire, debitorul poate alege sa se adreseze si judecatoriei de la domiciliul/sediul sau (daca si numai daca are domiciliul sau sediul in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, altfel nu are aceasta alegere). Si in cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, si in cazul predarii silite a imobilelor, contestatorul (nu numai debitorul) poate alege judecatoria de la locul situarii imobilului daca si numai daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare.

Ultima teza de la art. 713 alin. 2 NCPC este mai greu de descifrat. Pentru urmarirea imobiliara BEJ trebuie sa fie in circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul, iar pentru predarea imobilului executarea se va face unde se afla imobilul, deci BEJ trebuie sa fie in aceeasi circumscriptie. Atunci, in mod necesar instanta de executare, adica judecatoria de la sediul BEJ, se afla in circumscriptia curtii de apel in care se afla si imobilul.

Posibil sa fie avuta in vedere situatia urmaririi mai multor imobile sau mobile care se afla in circumscriptia mai multor curti de apel, caz in care competenta revine oricarui executor din raza vreuneia din aceste curti de apel (prorogare de competenta). Adica, debitorul are un apartament la Bucuresti si o casa la Constanta, creditorul isi alege un executor din Constanta pentru urmarirea ambelor imobile, instanta de executare este la Constanta, dar pentru contestatia la executare privind executarea imobilului din Bucuresti, debitorul se poate adresa si judecatoriei X din Bucuresti, nu numai judecatoriei Constanta. Art. 819 NCPC se opune unei astfel de interpretari- instanta de executare in exemplul de mai sus este judecatoria Constanta pentru urmarirea imobilului din Constanta si judecatoria X din Bucuresti pentru imobilul situat in Bucuresti, indiferent unde este sediul BEJ.

Prin urmare, nu stiu la ce se refera art. 713 alin. 2 ultima teza NCPC, voi mai reflecta…