“Degeaba stii procedura daca nu stii civil”

Astazi aprindem o candela si ne rugam pentru profesorul nostru Ion Deleanu. La dumnealui m-am dus cu rugamintea de-a-mi indruma teza de licenta, despre arbitraj si proceduri. Mi-a propus ca subiect arbitrajul in echitate, dar i-am marturisit ca problema ma coplesea, era absenta din practica arbitrala romaneasca si ar fi mai potrivita pentru un doctorat. Am cazut de acord sa tratez despre anularea hotararii arbitrale, iar teza mi-a ramas draga. Ii multumesc inca o data profesorului indrumator pentru sugestiile si pentru rabdarea de a-mi intelege ideile. Am fost nemultumita ca n-am luat si eu 10, si nu mi-a pasat sa aud felicitari pentru un 9. Mai tarziu nemultumirea a trecut si i-am ramas recunoscatoare ca mai pricep cate ceva in procedura si nu numai. A avut grija sa ma atentioneze ca procedura nu e totul, nu numai. Un om bun! Multe laude i se pot aduce! De aceea, Doamne, Odihneste-l in pace!

Reflectii de toamna

Ce zile frumoase de toamna, atatea culori, lumini, aer proaspat, ciupercute, ghinda, crizanteme, pajisti inca verde crud… Am reusit sa le observ si sa uit ca tocami iesisem de sub ordinele “pe scurt…mai pe scurt…in concluzie“. Toamna asta mi-a lasat impresia ca totusi judecatorii de contencios pot sa ceara autoritatilor respectarea garantiilor procedurale prevazute de lege. M-am chinuit sa explic ratiunea si logica unor norme procedurale unor judecatori pe care prea des i-am vazut indiferenti unor astfel de critici. Sa imi spui ca o casa de asigurari de sanatate este competenta sa stabileasca contributii unei persoane care nu se afla in relatie contractuala cu ea, pentru ca un presupus medic de familie al contribuabilului ar aparatine de aceasta casa de asigurari?! Sa pretinzi unui contribuabil sa rectifice o presupusa baza de date detinuta de fisc, altfel orice scrie acolo, musai e corect?! Cred ca si informatiile de la manastirea Secu’ tre sa se mai verifice, dapai bazaconiile care pot aparea intr-o simpla baza de date sau in contabilitatea altcuiva. Ieri totusi unii judecatori au considerat ca un lichidator judiciar n-a procedat bine refuzand sa inscrie pretinsa creanta a fiscului in baza fisei pe platitor a debitorului, desi lichidatorul le-a zis clar ca fisa nu dovedeste creanta, nu tine loc de decizie/declaratie/proces verbal sau orice titlu de creanta. Degeaba! Tre sa ne chinuim mai mult si sa explicam ca o fisa pe platitor e ca o fisa pe partener (situatie debite/plati sau cum vreti sa-i ziceti) ce se scoate dintr-o evidenta contabila, insuficienta pentru a atesta o creanta fara spre exemplu, un contract, o factura etc. Ati emite o ordonanta de plata doar in baza unei fise de partener? Din propria experienta stiu ca intr-o fisa pe platitor pot aparea surprize de nedeslusit chiar de catre organul fiscal (in cazul meu, se pretindea ca mi-ar fi fost anulata o plata de mai demult, dar nu se stia de ce…evident, mi-au restituit banii incasati fara drept).

Si totusi, toamna asta mi-a adus bucuria de a citi multe hotarari judecatoresti frumoase, motivate in concret, detaliat, asa cum le-a perceput acel judecator. Au judecat ce li s-a cerut. Uneori criticabil, uneori nefondat, dar nu vadit neintemeiat in fapt sau in drept sau cu carente de logica.

Imi amintesc de stagiu, castigasem un dosar vechi in care nu aveam dreptate decat la nivel moral poate, dar adversarul batea campii; asa ca, judecatorul, animat probabil si de resortul etic, mi-a dat castig de cauza, frumos motivat dar juridic incorect. Tot in fata lui am ajuns apoi cu un dosar in care mi-era si jena sa-mi sustin apararea. Multi colegi il respecta pe acel judecator, chiar daca nu le-au dat dreptate, pentru ca ii asculta si le raspunde la ce li se cere.

O fi greu sa dai un raspuns la cate probleme se ridica, de asta eu nu sunt judecator, ci avocat. Fiecare cu rolul lui. Dar cum sa conving eu un judecator daca nu il ajut sa vada cu ochii mei sau daca nu incerc eu sa vad dosarul cu ochii lui? Cum sa conving un judecator de civil ca o fisa pe platitor nu e titlu de creanta daca nu ii explic ce zice legea fiscala ca valoreaza titlu de creanta fiscala si care ar fi consecintele unui rationament contrar, oricat de familiar ar fi acelui judecator?

Azi am vazut uluita cum exista aceeasi persoana inregistrata fiscal de doua ori cu denumiri diferite, recunoscute de judecatori, si cu existenta faptica diferita. Detaliile ar complica povestea- si asa mi s-a zis ca-i fain blogul dar nu prea se-ntelege:) Eroarea e undeva la granita intre cea materiala si cea de judecata, moralmente de neconceput sa nu mai poata fi corectata.

Astept motivarea Curtii Constitutionale in privinta Codului insolventei, sperand sa se impuna principiile de aplicare in timp a legii de procedura asa cum au fost consacrate prin NCPC. Sa nu transformam regula in exceptie!

Va doresc si voua o toamna frumoasa in continuare!

Reflectiile unui consumator de lapte

In cele ce urmeaza, va marturisesc o serie de reflectii pe marginea subiectului aflatoxinei M1 in lapte. Inca ma intreb daca orice produs care contine si usoare urme de lapte, cum ar fi ciocolata, ar fi expus pericolului de contaminare cu acest mucegai. Inca ma intreb cum as putea depista daca in organismul meu a patruns aceasta substanta, iar, in caz afirmativ, ce pot face sa-i diminuez consecintele cancerigene. As vrea sa am certitudinea ca niciun produs contaminat cu aflatoxina M1 nu a ajuns spre consum, dar sincer, nu am aceasta convingere.
Mult anuntata conferinta de presa a ANSVSA ce imi spune? Ca 5% din probele prelevate au iesit neconform pentru aflatoxina M1, adica 67 de probe (34 de la 34 de ferme de vaci de lapte, 5 de la 5 centre de colectare, 8 de la automatele de lapte si 20 de la unitati de procesare) din totalul de 1335 probe. Desigur, nu imi zice la care ferma/centru de colectare/automat/unitate de procesare s-a identificat peste limita legala.
Au fost distruse 193 de tone de lapte crud (in prealabil, “retrase de la procesare/vânzarea directă către consumatorul final, prin intermediul automatelor de lapte”) si 104 tone de produse lactate. Mult, putin? Nu ma intereseaza, atat timp cat inca nu stiu daca din acelasi lot cu cel retras de pe piata am consumat si eu. Pot prezuma ca laptele se afla la dispozitia consumatorului final, din moment ce a fost retras de la vanzare directa.
Citesc mai departe:”Limita maximă admisă de legislaţia europeană pentru conţinutul de aflatoxină în lapte este de 0, 05 µg/kg, iar valorile medii înregistrate în urma acestei acţiuni au fost de 0, 15 µg/kg.”

Sa inteleg ca s-a calculat o medie a valorilor de aflatoxina M1 din probele neconforme sau din toate probele (conforme, ca erau in parametrii legali, si neconforme, parametrii fiind depasiti)? Cat a fost maximul? O medie de 3ori mai mare decat limita legala.

Bun, sa zicem ca am consumat lapte cu aceasta valoare medie, de 3 ori mai mare decat limita aflatoxinei M1. La ce risc privind sanatatea m-am expus si cum pot actiona sa-i diminuez consecintele?

Fara un raspuns la aceste intrebari, consumatorul din mine nu se simte in siguranta. Consider ca am dreptul sa fiu informat si sa primesc explicatii. Nu ma intereseaza tragerea la raspundere a cui o fi sau nu vinovat, dar in mod cert nesiguranta si lipsa unor raspunsuri la intrebarile de mai sus ma vor feri de lapte si de lactate si de ceea ce mai contine lapte. Deocamdata, postul Pastelui mi-a adus oricum laptele de soia:) Prin urmare, nu ma grabesc sa primesc raspunsuri. Dar le vreau, daca vreti sa mai consum bunul! Dreptul consumatorului consta in primul rand in dreptul de a fi corect si complet informat.

Mi-a placut reactia unui producator- am depistat noi, am retras tot chiar si acolo unde avem doar o suspiciune de contaminare cu laptele neconform (am inteles ca nu se poate testa aflatoxina M1 decat in lapte, nu si in produsele pe baza de lapte), si ne-am luat aparat sa o testam intern, pe viitor. Pe viitor, m-au convins ca isi vor face chiar ei testele.

Dar, pana acum cine a testat laptele pentru aflatoxina? N-au mai fost ierni umede si n-au mai mucegait furajele pana acum? Sau abia recent a fost descoperita din punct de vedere stiintific aflatoxina M1 si efectele ei cancerigene pentru om? Pentru animale, oare are aceleasi efecte? Nu ar putea fi folosit laptele cu aflatoxina peste limita, la hrana animalelor (pisici, caini, porci)?

As vrea sa aud o poveste clara, credibila, responsabila, sa-mi recastige increderea. Imi place laptele cu cereale, este micul dejun perfect cand te grabesti sa iesi din casa!

Sarbatori fericite!

Ce poate fi mai frumos decat sa te bucuri de colinde, de copii care abia canta Mos Craciun, de prajituri cu nuca si vin fiert cu scortisoara, si, desigur, de o portie de porc-arii traditionale?

Va doresc tuturor sa va bucurati asa cum stiti mai bine de Craciun si fie ca Noul An sa va aduca intelepciune si mai multa dreptate!

Si vreme buna pe partieee!

Pledoarie pentru sesizarea Curtii Constitutionale -TVA la incasare

Stim cu totii ca sistemul romanesc de TVA la incasare conceput prin OG nr. 15/2012 se va aplica din 1 ianuarie 2013. O procedura de infringement dureaza ani de zile de la prima scrisoare adresata unui stat membru de catre Comisia UE. Solutionarea unei intrebari preliminare privind interpretarea unei dispozitii dintr-o Directiva dureaza cam un an de zile, la care se adauga durata pana la care se va ivi un litigiu in dreptul intern privind sistemul introdus de OG nr. 15/2012. Nu putem sa ramanem indiferenti in conditiile in care, in afara criticilor de incalcare si de transpunere gresita a Directivei TVA, exista critici de neconstitutionalitate a OG nr. 15/2012.

Astfel, conform art. 1 alin. 5 din Constitutie, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Incalcarea art. 1 alin 5 din Constitutie rezulta din urmatoarele critici extrinseci:

Incalcarea art. 9 alin 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative intrucat (1)initiatorul nu a solicitat avizul Consiliului Concurentei, desi in temeiul art. 26 lit. l din Legea nr. 21/1996 initiatorul avea obligatia de-l solicita pentru proiecte de acte normative care pot avea impact anticoncurential (stabilirea unui termen diferit pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA in functie de calitatea furnizorului de a fi in sistemul tva la incasare sau nu, semnifica distorsionarea concurentei cu favorizarea furnizorilor care nu aplica sisitemul in defavoarea celor care aplica sistemul de tva la incasare, deci reglementarea poate avea impact anticoncurential); (2) initiatorul nu a primit avizul Consiliului Economic si Social si nici nu a respectat termenul in care putea fi furnizat acest aviz, de 7 zile lucratoare, pentru a putea transmite spre adoptare proiectul de act normativ, fara aviz si cu mentionarea acestei situatii, conform art. 88 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 a dislogului social, astfel incat initiatorul nu a respectat procedura de avizare din partea Consiliului Economic si Social.

Incalcarea art. 9 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative intrucat avizul Consiliului Legislativ nu s-a solicitat dupa incheierea procedurii de avizare prevazute la alin. 1: procedura de avizare de catre Consiliul Economic si Social a inceput la 16.08.2012 prin solicitarea de catre initiator a avizului si trebuia sa se finalizeze la 27.08.2012, ori avizul Consiliului Legislativ s-a cerut de catre initiator mai devreme, la 22.08.2012.

Incalcarea art. 4 alin. 1 si 4 din Legea nr. 73/1993 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ: proiectul de ordonanta nu a fost supus spre adoptare si nu a fost adoptat in 23.08.2012 cu avizul Consiliului Legislativ; avizul Consiliului Legislativ nr. 673 a fost emis in data de 24.08.2012, fiind solicitat de Secretariatul General al Guvernului in 22.08.2012; desi Consiliul Legislativ avea 10 zile pentru inaintarea avizului, proiectul de ordonanta a fost supus spre adoptare si chiar adoptat in lipsa avizului Consiliului Concurentei si cu nerespectarea termenului legal in care putea fi emis avizul.
Nota de fundamentare a OG nr. 15/2012, nota care in temeiul art. 6 alin 3 din Legea nr. 24/2000 trebuie sa insoteasca proiectul de ordonanta de Guvern, in mod necesar anterior supunerii spre adoptare in 23.08.2012, mentioneaza existenta avizului Consiliului Legislativ nr. 673/2012, adica emis in ziua urmatoare, 24.08.2012!

Incalcarea art. 88 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: desi avizul Consiliului Economic si Social a fost solicitat de catre initiator in 16.08.2012, iar termenul de avizare de 7 zile lucratoare se implinea la 27.08.2012, desi initiatorul nu a primit avizul Consiliului Economic si Social motivat de lipsa cvorumului in sedinta plenului acestei institutiii publice de interes national din 22.08.2012, initiatorul nu avea dreptul sa transmita proiectul de act normativ spre adoptare si sa fie si adoptat prin Ordonanta Guvernului nr. 15 din 23.08.2012.

Aceste critici extrinseci aduse OG nr. 15/2012 care prin incalcarea legilor de elaborare si adoptare a actelor normative contravine art. 1 alin. 5 din Constitutie, nu pot fi acoperite prin legea de aprobare a ordonantei in discutie, conform jurisprundentei constante a Curtii Constitutionale.

Ordonanta trebuie reexaminata si respinsa pentru aceste critici de neconstitutionalitate.

Sa ne amuzam- candidati procuror general PICCJ si procuror sef DNA

Este tarziu, voi amana subiectul TVA la incasare.
Astazi nu a functionat portalul instantelor. Intr-un final, intru pe site-ul Minsiterului de Justitie si ma lamuresc…probleme tehnologice, a crescut traficul, le vor rezolva…
Deci o sa aflu mai incolo solutia in dosarul de ma interesa. Asa ca mai rasfoiesc site-ul Ministerului. Marturisesc ca nu m-a interesat cine candideaza la sefia Parchetului General/DNA. Auzisem si eu ca tot omul ca dna. Kovesi a renuntat, dar atat.

Si ce sa vezi? Dau pe site de CV-urile candidatilor. Unele sunt scurte, la obiect, unele le-am citit printre randuri ca doar un CV nu tre sa fie un interviu scris. Desigur, m-am amuzat tare mult ca si cum as fi citit perle de la bac. Unii nu stiu sa inceapa experienta profesionala din prezent in trecut, unii nu stiu sa detalieze competentele si aptitudinile de utilizare a calculatorului ci mentioneaza “abilitati de operare PC”, unii se lauda cand au obtinut permisul de conducere sau isi insiruiesc toate seminariile si cursurile de formare/perfectionare profesionala inclusiv de operare calculator sau limba engleza… unii sunt modesti, se autoevalueaza cu “bine” la limba italiana in conditiile in care multi ani a fost detasat la Ministerul Justitiei si trimis in Italia ca magistrat de legatura (adica sa sprijine extradari, transferuri, mandate europene de arestare intre Italia si Romania, deci musai stie italiana mai bine ca alt canditat de s-a evaluat cu FB la engleza!). Unii si-au trecut la Distinctii profesionale, premiul Cybercrime Fighter Award atribuit de McAfee! Cum sa nu te amuzi?

Daca nu as fi mers mai departe cu planurile candidatilor de conducere a institutiei, probabil imi pastram zambetul pentru mine. Deja e prea de tot, tre sa vedeti planurile lor.

Unii se cred nu numai impartiali ca zice legea, dar si independenti; cu toate acestea, vor un control ierarhic mai bun, ca sunt prea multe achitari in instanta si prea putine solutii infirmate la parchet. Apreciaza ca DIICOT ar trebui sa sprijine producatorii romani de legume si fructe, pentru a nu slabi independenta alimentara a Romaniei. DNA-ul este amenintat, intre altele, de neglijenta in respectarea drepturilor omului, apararii si respectarii demnitatii umane, exemplificand esecurile institutiei, printre care pur si simplu achitarea pe fond a presedintelui LPF! Adica, in opinia unui candidat, achitarea unui om este un esec cauzat de organizarea si planificarea urmaririi penale, neglijenta in respectarea drepturilor omului, apararii si respectarii demnitatii umane, superficialitate in administrarea probelor si operativitate deficitara! In rest, masurile organizatorice propuse (unificare sectii, desfiintare de birouri teritoriale, limitare competente DNA) cred ca i-ar ajuta sa faca fata intr-adevar marii coruptii. La cati procurori a criticat in planul elaborat, de la Morar la Kovesi, nu cred ca are sanse! Putina diplomatie… In plus, apreciaza ca parchetul inca trebuie sa se adapteze Legii micii reforme, fara a zice ceva de noile coduri.

Next, dna cu italiana. Toate bune si frumoase, dar vad ca vrea acces pentru procurori la evidenta fiscala si conturile bancare ale tuturor persoanelor prin agreement cu BNR… de ANAF nu mai zic ca devine partener de nadejde al parchetului..La cate abuzuri sunt deocamdata, nu-mi surade ideea de a se incalca secretul fiscal si cel bancar pentru niste masuri asiguratorii sau pentru simpla curiozitate a procurorului. Accent pe integritate si transparenta- imi place. Sustine formarea profesionala a procurorilor, specializarea lor- imi place. Repartizare obiectiva a cauzelor pe procurori in functie de 3 criterii propuse, predictibilitatea practicii- suna bine, dar sper sa nu ajunga sa legifereze prin unificarea practicii la parchet! Am mai retinut: fiecare procuror cu grefierul sau si politie judiciara in subordine, ideea de ancheta in echipa cu specialisti. Accent pe combaterea conflictului de interese. E tare lung proiectul, si e tarziu… La sfarsit cuprinde o sinteza pe noul cod de procedura penala (o sa-l citesc intr-un weekend). Per ansamblu, da, imi place proiectul- dna. procuror Elena Hach, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, merita sa-i amintesc numele. Si-i doresc succes!

Mi-e somn, poate or fi interesante si celelalte proiecte, dar va las sa le descoperiti. Mai era un domn de la DLAF, Dumitrescu Constantin Claudiu; ma uit pe cuprinsul proiectului: Parchetul european- o noua provocare in materie de politica penala la nivelul UE! Promit sa-l citesc.

Aberatii fiscale- taxa pe cladire si taxa pe teren

Din lipsa de timp nu voi comenta noua aberatie cu sistemul TVA la incasare. Daca amanarea exigibilitatii TVA-ului pana la incasarea TVA-ului, dar nu mai mult de 90 de zile, profita contribuabilului si nu ma intereseaza sa comentez acest aspect, cu siguranta amanarea dreptului de deducere a TVA pana la plata acestuia catre furnizor afecteaza contribuabilii. Si intrucat sistemul de TVA este un sistem comun al Uniunii, ma intreb si eu ca ciobanul oare guvernantii nostri s-or fi consultat cu legislatia UE si autoritatile competente inainte de a legifera? Ca n-am auzit decat ca FMI si-ar mai fi dat cu parerea… O asemenea aberatie necesita insa o analiza juridica mai atenta, astfel incat ma rezum astazi la cateva reflectii pe marginea taxei pe cladiri si taxei pe teren.

Pentru a intelege situatia actuala referitor la aceste taxe, voi da un exemplu: o persoana juridica de drept privat (sa zicem, un spital privat sau un club de fotbal) are dat in administrare si folosinta sau in concesiune/inchiriere un teren proprietate privata/publica a orasului in care se afla si o constructie la fel, proprietate publica/privata a orasului in care se afla. Orasul ar trebui sa-si plateasca siesi impozit pe cladire si impozit pe teren intrucat acestea sunt folosite pentru activitati economice (altele decat cele desfasurate in relatie cu persoanele juridice de drept public), conform art.249 alin. 1 corob. cu art. 250 alin. 1 pct. 1 si conform art. 256 alin. 1 corob. cu art. 257 lit. g Cod Fiscal. Persoana juridica de drept privat ar trebui sa platesaca tot orasului acelasi impozit doar ca se numeste taxa- taxa pe cladire si taxa pe teren, conform art. 249 alin. 3 si art. 256 alin. 3 Cod fiscal. Dubla impunere nu pare a fi, doar avem persoane diferite si creante cel putin formal diferite.

Daca o persoana fizica ar fi in ipoteza de mai sus, nu ar datora taxa pe cladire, ci doar taxa pe teren, care asa cum am vazut se calculeaza identic cu impozitul pe teren de care insa unitatea administrativ-teritoriala este scutita.

Daca o persoana juridica de drept public ar fi in ipoteza de mai sus, nu ar datora taxa pe cladiri, fiind exceptata prin art. 249 alin. 3 (indiferent ca desfasoara sau nu activitati economice), si nici taxa pe teren daca se incadreaza in scutirile de la art. 257 Cod fiscal (spre exemplu, institutia publica nu foloseste terenul pentru activitati economice).

Prin urmare, o persoana juridica de drept privat concesionar/ chirias este discriminata fiscal nu in raport cu proprietarul cladirii (despre care in mod gresit s-a inteles ca ar fi scutit de impozitul pe cladire), ci in raport cu persoana fizica si cu persoana juridica de drept public, tot concesionar/chirias al cladirii, care pot desfasura aceeasi activitate economica si sunt fix in aceeasi situatie cu debitorul taxei aberante.

Este adevarat ca si eu am fost tentata sa ma plang ca sunt discriminata fata de chiriasii care au contractat cu un particular, care nu au obligatia legala de a suporta vreo taxa pe cladire. Si eu m-am revoltat ca in ciuda unei redevente/chirii platite orasului, ar trebui sa suport un impozit pe cladire formal distinct prin simpla denumire de taxa, in conditiile in care ma asteptam ca locatorul/concedentul era scutit.

Ultima decizie a Curtii Constitutionale reia considerentele anterioare pentru care a gasit taxa pe cladiri si taxa pe teren a fi conforma art. 16 si 56 alin. 2 din Constitutie (dec. nr. 438/03.05.2012): (1)optiunea legiuitorului de a excepta din categoria bunurilor impozabile cladirile proprietate a statului si a unitatilor adminitrativ- teritoriale folosite in alte scopuri decat cele economice nu poate fi considerata discriminatorie; (2)legiuitorul este liber sa stabileasca impozite, in masura in care acestea sunt proportionale, rezonabile si echitabile, conditie indeplinita in cazul de fata, cu atat mai mult cu cat concesionarea, inchirierea, ca si darea in adminitrare si in folosinta a terenurilor/cladirilor se fac in general pe termen foarte lung, prin conventii/acte intervenite intre partile interesate. In acest sens sunt si alte decizii ale Curtii, bunaoara decizia nr. 1088/2009. Merita amintita si decizia nr. 345/2007 cu pretinsa incalcare a art. 44 alin. 2 si 7 Constitutie, in care s-a precizat ca ocrotirea proprietatii private nu se realizeaza prin regimul de impozitare, ci prin alte instrumente juridice.

Toate aceste decizii merita reformate prin formularea unor exceptii pe considerentul discriminarii intre persoanele juridice de drept privat, obligate la plata taxei pe caldiri, si persoanele fizice si persoanele juridice de drept public, exceptate de la plata acestei taxe, fara nicio justificare, desi exercita aceeasi activitate economica, in aceeasi calitate de concesionari/locatari.

Nu mai discut si de aberatia denumirii- taxa pentru ce? Care este beneficiul primit in schimbul taxei? Folosinta caldirii sau terenului este recompensata prin redeventa/chirie, care nu reprezinta creante fiscale la bugetul local. In fapt, este un impozit pe un drept de folosinta, nici macar pe proprietate, desi se calculeaza aidoma unui impozit pe proprietate. Este identic cu impozitul pe dreptul de folosinta al utilizatorului unei caldiri/teren obtinut printr-un contract de leasing.

O ultima remarca, este adevarat ca in ipoteza de mai sus Orasul concedent al cladirii/terenului catre o persoana jurdica de drept privat ce desfasoara o activitate economica, nu este scutit de impozitul pe cladire/teren datorat propriului buget din veniturile aceluiasi buget, dar oare Confuziunea nu este un mijloc de stingere a datoriilor? Adica nu am acelasi debitor si acelasi creditor al impozitului pe teren/cladire? Adica la scadenta impozitului, nu cumva niciodata orasul nu trebuie sa si-l platesaca? Prin urmare, Onorata Curte Constitutionala, ce-ar fi sa lasam formalismul obligatiei de plata si inexistentei scutirii si sa constatam existenta unei cauze legale de stingere a debitului la data scadentei oricarui impozit pe teren/cladire al statului/ unitatii adminitrativ-teritoariale folosit la desfasurarea unei activitati economice?! Mai pe scurt, sa constatam existenta unei scutiri de facto…care insa este discriminatorie pentru agentii economici proprietari de teren/cladire, debitori ai impozitului si nu ai taxei pe teren/cladire.

Cateva ganduri despre semnatura electronica

Astazi se anunta ca va ploua pe la pranz in Bucuresti. E senin, frumos. La fel ca weekendul trecut cand am surprins acelasi verde de pe fundalul acestui blog pe o poteca impadurita din Piatra Craiului, poate o sa postez imaginea. Razbea soarele dupa-amiezii printre copaci pe o vegetatie care anul acesta nu a cunoscut seceta (doar aici, ca in rest nu va imaginati ce dezastru este!). Un verde crud care mi-a revenit azi im minte, si m-a facut sa zambesc.

Am dat de un raport al Avocatului Poporului pe tema proceselor verbale de constatare a contraventiei (pvcc) de a circula fara rovinieta valabila. Si aici regasim negru pe alb, motivat, ca n-are ce cauta o semnatura electronica pe un astfel de pvcc intocmit si comunicat pe hartie.

De ce instanta nu vrea sa aplice sanctiunea nulitatii acestor PVCC? Ma rog, unele instante.

Supraaglomerarea instantelor cu mii de dosare pe art. 8 din OG nr. 15/2002 s-ar termina prin constatarea nulitatii absolute a pvcc pentru lipsa semnaturii (nelegala semnare= lipsa ei). Judecatorii ar avea si ei timp de dosare serioase, justitiabilii ar fi si ei multumiti ca nu li se mai acorda prim termen de judecata peste 2 ani. Chiar si judecatorul specializat in drept contraventional ar avea posibilitatea sa se aplece asupra altor plangeri contraventionale.

Sa fie vorba de indulgenta fata de CNADNR care a interpretat o lege dupa ureche? Solidaritate cu cei care isi achita tariful si nu savarsesc contraventia (judecatorul circula si el cu autovehiculul pe drumurile nationale, si doar n-o fi el fraier sa achite rovienita si altii sa scape ca CNADNR-ul nu semneaza pvcc cum trebuie). In final, stie si judecatorul ca pvcc emana de la CNADNR, chiar daca hartia nu e semnata olograf.

Atunci, ma gandesc sa trimit si eu cereri la instanta, pe hartie, prin posta, cu mentiunea semnaturii electronice. Mi-o va anula ca nesemnata?

In plus, n-am certificat, dar pot sa copiez mentiunea de la sfarsitul pvcc sau inventez un numar oarecare al certificatului furnizat de subsemnata.

Si asa pot sa trimit orice cerere catre oricine, cu pretinsa semnatura electronica. O sa pot si sa trimit declaratiile la ANAF la fel, ca doar instanta zice ca e ok, merge si asa. Desigur, vor avea certitudinea ca toate emana de la mine intrucat le voi confirma si le voi recunoaste ulterior, explicit sau implicit.

Dupa ce trimit plangerea contraventionala pretins semnata electronic, ma voi prezenta la primul termen si solicit probe, deci implicit confirm ca plangerea imi apartine. Nu o voi semna in fata instantei, pentru ca e deja semnata…conform legii nr. 455/2001.

Oare ANAF degeaba a avut nevoie sa se prevada in lege ca un act administrativ-fiscal anume e valabil fara semnatura? Doar putea sa-l emita si sa-l comunice pe hartie contribuabilului cu aceeasi semnatura electronica.

CNADNR putea la fel prin lobby intens la Ministerul Transporturilor sa obtina marea derogare pe OG nr. 15/2002 de la OG nr. 2/2001: pvcc sa fie valabil fara semnatura. Si nu mai cheltuiau inutil bani pentru certificate de semnatura electronica pentru a emite aceste pvcc.

Propun ca judecatorii sa semneze electronic toate hartiile din dosare- minute, incheieri, sentinte si alte hotarari. Nu le va fi frica de casare?

Propun in fapt sa se recunoasca valabilitatea semnaturii electronice pe hartii. Asta ar fi solutia care sa legitimeze practica instantelor de a constata ca aceste pvcc sunt legal semnate.

Sau sa recunosca si CNADNR-ul ca au gresit si sa revina la normal: agentul constatator sa-si aplice mazgalitura cu mana pe pvcc. Sa pot si eu sa ma inscriu in fals daca vad ca semneaza prea diferit, nu sa fiu obligat sa cer si sa achit anticipat expertiza informatica (800-1000 de lei) – ma costa mai putin amenda!

Ce-i asa greu?
Cu totii gresim, dar unii nu insista cu perseverenta in aceeasi si aceeasi greseala.

p.s. 1 Hartiile cu pretinsa semnatura electronica de mai sus sunt un simplu exercitiu de imaginatie- semnati olograf, ca nu sunteti CNADNR sa va permiteti contrariul!
p.s. 2 Mi-e dor sa mai vad acel verde crud din Crai!

CASS in administrarea ANAF

Luna septembrie m-a pus in fata schimbarii competentei de administrare a contributiilor de asigurari sociale de sanatate (CASS) la ANAF.

Bucuria de a nu mai trece pe la Casa de asigurari de sanatate a Municipiului Bucuresti s-a terminat in momentul in care mi-am dat seama ca transferul contribuabilului la ANAF s-a facut printr-o baza de date, un fel de fisa pe platitor. Fara acte administrativ- fiscale, declaratii, dovezi de plata…

Ce apare in baza de date, musai e corect pentru cei de la ANAF.

Si asa am ajuns, in ciuda platilor efectuate, cu o evidenta pe care nici cei de la ANAF nu o deslusesc si, desigur, cu debite inexplicabile.

Initial, platesc conform avizului de plata, cu dobanzile si penalitatile absurde, apoi solicit restituirea accesoriilor nedatorate. Nu vad alta cale pentru a se restabili si ordinea stingerii contributiilor. Cu siguranta ajungem in instanta, va fi nevoie de o expertiza si de cel putin 2-3 ani pentru solutionarea irevocabila a litigiului.

O bagatela de litigiu care ar putea fi evitat prin niste reguli de bun simt: 1)ANAF nu administreaza debite incerte (adica, nu pretinzi plata in baza unor date dintr-un sistem informatic, ci in baza unui titlu de creanta comunicat contribuabilului, scadent si neachitat; nu ai titlu de creanta pentru CASS anterior schimbarii competentei de la 1 iulie 2012, emiti aviz de plata doar pentru CASS aferent trimestrului III 2012 si in continuare, cu accesoriile aferente); 2)inspectie fiscala la cerere, pentru simplul motiv ca vrea contribuabilul sa discute situatia unui impozit cu inspectorul fiscal, intr-un termen rezonabil, cu toate documentele (declaratii, adica titluri de creanta, dovezi de plata) nu cu simple date care nu pot fi combatute in contencios administrativ (pentru ca nu am vreun act administrativ fiscal de contestat).

La acestea, se adauga o sugestie pentru legiuitor: nu se schimba competenta de administrare a unei creante fiscale in cursul perioadei fiscale, ci la inceputul ei; fiecare perioada, ramane cu administratorul ei, de la stabilirea la stingerea creantei scadente in perioada administrata (indiferent de modalitatea de stingere); pentru perioade fiscale cu administratori diferiti nu se aplica criteriul vechimii in ordinea stingerii creantei ca si cum am avea creditori diferiti (pentru ca altfel, cineva ar trebui sa tina evidenta tuturor platilor).

Pana atunci, sunt eu, contribuabil, cu administratorul actual al unei pretinse creante, nestabilite prin vreun act administrativ fiscal de catre vechiul administrator al contributiei. Pana atunci, sunt eu, cu incertitudinea imputatiei platilor pe care le voi face in viitor, si o baza de date, in care cineva mi-a facut varza situatia fiscala in mod inexplicabil.

“Pai daca eu nu-mi dau seama ce este aici, cum sa intelegeti dvs?” – aceasta a fost motivatia pentru care nu am primit un extras din baza de date. Evident, daca nu figureaza in baza de date ca as fi platit in plus, nici vorba de restituire. Insist, inregistrez cererea de restituire- situatia trebuie lamurita si n-am de gand sa pierd prea mult timp si nervi, mai ales ca nici nu sunt lasata sa incerc sa ma lamuresc eu de unde provine eroarea in baza lor de date.

Astfel de neconcordante intre bazele de date si dosarul fiscal exista si invers, ceea ce explica si de ce unele decizii de impunere emise avocatilor de catre Casele de asigurari de sanatate pentru plata CASS sunt incorecte: baza de date de la ANAF nu indica sumele rezultate din deciziile privind impozitul pe venit. De ce sa verifici documente cand e mai comod sa importi niste date dintr-un portal?

Practica bate legea pentru ca nimeni nu raspunde. Cum sa prezumi ca pentru o suma platita in plus fata de obligatia fiscala contribuabilul este prejudiciat cu doar 0,04% pe zi de intarziere din a 46-a zi de la data inregistrarii cererii de restituire?

Despre procedura prealabila a medierii pana la intrarea in vigoare a NCPC

S-a amanat intrarea in vigoare a NCPC pentru 1 februarie 2013. Nu s-a amanat deocamdata si intrarea in vigoare a art. 60 indice 1 din Legea nr. 192/2006, nou introdus prin Legea nr. 115/2012. Acest articol va intra in vigoare din 9 ianuarie 2013 si instituie, astfel cum am vazut din posturile anterioare, obligatia parcurgerii unei proceduri prealabile de informare asupra medierii.

Pana la intrarea in vigoare a NCPC, se aplica art. 720 indice 1 CPC care prevede ca in procesele si cererile dintre profesionisti evaluabile in bani si derivate din raporturi contractuale, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa cu cealalta parte. Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii sau concilierii, se suspenda pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la inceperea ei.

Toate bune si frumoase pana ajungem la terminologie: ce inseamna “va incerca solutionarea litigiului prin mediere” sau “3 luni de la inceperea acestei proceduri de mediere”? Este suficient ca reclamantul cu/fara parat sa participe la sedinta de informare privind medierea sau este necesar ca reclamantul sa accepte medierea (daca paratul nu o accepta, pare simplu- reclamantul a incercat solutionarea litigiului prin mediere, nu este vina lui ca nu s-a incheiat contractul de mediere si nu s-a desfasurat medierea)? In opinia mea, este obligatoriu ca reclamantul sa accepte medierea daca paratul o accepta- numai astfel partile au incercat solutionarea in mod amiabil a litigiului. Termenul de 3 luni de suspendare a prescriptiei va curge de la data semnarii contractului de mediere, intrucat numai la acest moment incepe procedura medierii (de altfel, art. 49 din legea medierii prevede acelasi caz de suspendare a prescriptiei- contractul de mediere). Fata de mediere, concilierea directa intre parti (fara interventia unui conciliator care sa le propuna solutii) incepe la momentul la care una dintre parti ii comunica celeilalte parti, pretentiile sale. De la acest moment, partile sunt libere sa gaseasca o solutie, sa-si transeze litigiul, timp de 3 luni, sub sanctiunea continuarii curgerii prescriptiei.

OUG nr.119/2007, art. 5: in cazul litigiilor privitoare la obligatii de plata rezultand din contracte comerciale nu este necesara parcurgerea, in prealabil, a etapei concilierii directe prevazute la art. 720 indice 1 CPC. Observam ca legea nu excepteaza etapa prealabila a medierii impusa de CPC ca procedura alternativa concilierii directe. Cu toate acestea, ratiunea exceptiei de la art. 5 subzista si in cazul medierii. Mai mult, durata unei proceduri prealabile face parte din durata unui proces, iar art. 5 din Directiva 2000/35/CE impune, suficient de precis, ca Romania sa garanteze ca, in mod normal, se poate obtine un titlu executoriu, indiferent de suma datorata, in termen de 90 de zile calendaristice de la inaintarea actiunii creditorilor sau de la solicitarea adresata instantei sau altei autoritati competente, cu conditia ca datoria sau aspecte ale procedurii sa nu fie contestate. Termenul de 90 de zile calendaristice nu include, potrivit Directivei, urmatoarele: termenul pentru procesarea documentelor, orice intarzieri cauzate de creditori, cum ar fi termenele alocate corectarii solicitarilor. Per a contrario, o eventuala procedura de mediere, intra in termenul de 90 de zile de la inaintarea actiunii creditorilor, iar statul roman, cu exceptiile limitative de mai sus privind calculul duratei, trebuie sa garanteze acest termen. Mai mult, voi reaminti si considerentele Directivei: Diferentele intre normele si practicile privind platile in statele membre constituie un obstacol in calea bunei functionari a pietei interne. Acest lucru are ca efect limitari considerabile ale tranzactiilor comerciale intre statele membre. Acest lucru contravine art. 14 din Tratat, intrucat antreprenorii trebuie sa poata efectua tranzactii in intreaga piata interna in conditii care sa garanteze ca operatiunile transfrontaliere nu prezinta riscuri mai mari decat vanzarile interne. Intarzierea efectuarii platilor constituie o incalcare a contractului care a devenit atractiva din punct de vedere financiar pentru debitori in majoritatea statelor membre datorita dobanzilor mici aplicate intarzierii efectuarii platilor si/sau procedurilor greoaie de actiune.

Ce se intampla dupa ce intra in vigoare art. 60 indice 1 din Legea medierii, dar inainte de intrarea in vigoare a NCPC?

Dupa cum am scris intr-un post anterior, incepand cu 9 ianuarie 2013, se instituie obligatia procedurii prealabile de informare asupra avantajelor medierii in anumite cazuri. Aceste cazuri, avand in vedere ca se astepta ca NCPC sa intre in vigoare la 1 septembrie, sunt corelate cu dispozitiile din NCPC care la 9 ianuarie 2013 nu vor fi aplicabile (ordonanta de plata din NCPC, nu din OUG nr. 119/2007).

Prin urmare, in toate litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 de lei (exceptand cauze cu parti in insolventa sau cereri privind Registrul Comertului) fie de drept comun, fie pe calea ordonantei de plata prevazuta de OUG nr. 119/2007 (aberant tocmai pentru ca nu s-a anticipat amanarea intrarii in vigoare a NCPC), devine obligatorie procedura prealabila de informare privind medierea care nu este suspensiva de prescriptie (cu o mica exceptie, prezentata intr-un post anterior).

De asemenea, pe drept comun se va aplica si art. 720 indice 1 CPC (incercarea de mediere sau de conciliere directa a litigiului): reclamantul va participa la sedinta de informare privind medierea si fie va accepta medierea (daca paratul o accepta, urmand a fi incheiat contractul de mediere), fie nu va accepta medierea, indiferent de motiv, si va parcurge si procedura de conciliere directa, fie nu va accepta medierea daca paratul nu o accepta si poate sesiza instanta fara o conciliere directa (reclamantul a incercat solutionarea litigiului prin mediere, dar paratul nu s-a prezentat/ a refuzat medierea, daca se accepta aceasta interpretare).

Pentru siguranta suspendarii prescriptiei as invita partea adversa in continuare la conciliere, concomitent cu invitatia de a se prezenta la mediator pentru sedinta de informare. In rest, cred ca solutionarea extrajudiciara a litigiului nu depinde de proceduri, fie ele facultative sau obligatorii, ci se poate realiza oricand acolo unde ai cu cine discuta.